Orsova Mehedinti

Despre Orsova (citat Vasile Nicorovici)

Nu este calator, cu trenul sau cu masina, care, iesind din defileul muntos, sa nu tresara la vederea Orsovei noi. Orasul ii apare surprinzator, in fata pe marginea unei oglinzi imense de apa, care reflecta colinele abrupte din jur si cerul. Si totusi, noua Orsova, vazuta dinspre Dunare, de pe un vapor, ofera o priveliste si mai impresionanta. Acolada alba a orasului, continuata de un sir de siluete din beton, intre care se disting cele doua gari – una lânga calea ferata, alta lânga apa – apoi calele unui santier naval, cheiuri de piatra, inconjoara de jur imprejur imensa deschidere a unui golf. Se vad plutind nave, zboara pescarusi. Privelistea e cu totul aparte, grandioasa. Ultimul epitet e cu atât mai justificat, cu cât creatorii peisajului, care au concurat insasi natura, sunt oamenii acestui deceniu. Deceniul care a fost martor al zagaduirii Dunarii la Portile de Fier pentru a preface energia ei in fulger electric. Apele fluviului s-au oprit in pieptul de beton al barajului. Turbinele au fost puse in miscare. Fluviul, prins intre munti, a conturat un imens lac siliniu. La marginea lui, intr-un golf linistit, se desfasoara acolada alba a Orsovei noi. Orasul, e deci, una din rezultatele acestei mari opere de transformare a naturii. Mai mult: un loc unde oamenii au dat una din bataliile hotarâtoare. Noul oras s-a nascut in toiul acesteia. Iata de ce epopeea Portile de Fier include „momentul Orsovei” printre capitolele sale cele mai emotionante. Fiindca tot ce s-a intâmplat aici , in acesti ani, este fara precedent: un oras intreg, cu case si strazi, cu instalatii portuare si intreprinderi, cu 10.000 de locuitori, isi schimba locul de asezare, mutându-se cu câtiva kilometri mai sus. Si aceasta fara sa-si inceteze nici pentru un moment activitatile cotidiene, munca productiva. Tesatoria „Cazanele”, intreprinderea de reparatii fluviale, intreprinderea miniera isi indeplinesc sarcinile.